Instrumentele de inteligență artificială care oferă răspunsuri instantanee la întrebări și probleme complexe ar putea diminua inteligența umană, avertizează Observatorul Regal din Greenwich.

Instituția, una dintre cele mai vechi organizații științifice dedicate astronomiei din Marea Britanie, este cunoscută pentru contribuțiile sale importante în domeniul cercetării spațiale.

Directorul grupului Royal Museums Greenwich, care administrează Observatorul, a declarat că istoria bogată a cercetării demonstrează puterea cunoașterii și a curiozității umane – și necesitatea de a evita „dependența completă” de inteligența artificială.

„O dependență exclusivă de răspunsurile instantanee riscă să ducă la pierderea obiceiurilor de a pune întrebări și de a evalua informațiile, care stau la baza cunoașterii, expertizei și inovației”, a spus el.

Avertismentul lui Paddy Rodgers apare în contextul transformării Observatorului Regal prin proiectul numit „First Light”.

Proiectul își propune „să valorifice pasiunea tuturor astronomilor din ultimii 350 de ani și să interpreteze această pasiune prin știință”, a declarat el pentru BBC.

Aceste descoperiri, spune el, nu ar fi fost posibile fără inovația tehnologică.

Totuși, el a adăugat că ele nu ar fi existat nici fără faptul că oamenii și-au pus singuri întrebări și au căutat răspunsuri, întâlnind informații sau rezultate neașteptate pe care sistemele AI s-ar putea să nu le transmită.

Potrivit lui Paddy Rodgers, astronomii timpurii „au construit o cantitate uriașă de date despre ceruri, care ulterior au fost folosite pentru lucruri la care ei nici măcar nu se gândiseră”.

Munca lor presupunea să facă lucruri „inutile pentru o mașină”, a spus el pentru BBC.

„Oamenii au făcut aceste lucruri, iar rezultatul a fost o resursă uriașă, care a putut fi folosită 150 de ani mai târziu pentru a verifica idei despre alte elemente care influențau navigația pe Pământ.”

În prezent, Observatorul Regal funcționează ca muzeu, prezentând cercetările și descoperirile trecutului.

În același timp, inteligența artificială a fost folosită și pentru a sprijini descoperirile științifice.

În 2024, informaticianul Sir Demis Hassabis a împărțit Premiul Nobel pentru Chimie pentru o activitate considerată „revoluționară” privind proteinele, elementele de bază ale vieții.

Director executiv al companiei de inteligență artificială DeepMind, el a folosit AI pentru a prezice structura aproape tuturor proteinelor cunoscute și a creat instrumentul AlphaFold2.

Cofondatorul LinkedIn și investitorul Reid Hoffman a descris AI drept o „transformare” a „excelenței cognitive”.

„Folosiți-o ca pe un contra-agent”, a declarat el recent pentru podcastul Radical al BBC.

„De exemplu: «Ce este greșit în ideea mea?» Unul dintre lucrurile de bază pentru care poți folosi AI este: «Eu cred X, tu ești împotrivă?»”

Cadre universitare sau studenți au relatat experiențe pozitive legate de cercetare, inclusiv folosirea tehnologiei pentru a contesta idei sau pentru a găsi soluții în mod colaborativ.

Un lector de la Oxford Brookes University a declarat pentru BBC, în iunie anul trecut, că „atunci când sunt folosite responsabil, instrumentele AI le permit studenților să își concentreze atenția asupra aspectelor mai importante ale învățării și să își îmbunătățească dezvoltarea personală”.

Totuși, acesta a adăugat că simpla „externalizare a gândirii” către tehnologie evidențiază limitele sale.

Produsele de inteligență artificială generativă, capabile să răspundă la solicitări din ce în ce mai complexe prin text, imagini, video sau audio, continuă să fie dezvoltate într-un ritm rapid.

Chatboții au evoluat de la simpli asistenți la companioni conversaționali, generatoarele de imagini au devenit extrem de performante în crearea de conținut fotorealist, iar noile modele avansate sunt considerate capabile să descopere erori software vechi de zeci de ani.

Aceste progrese, lăudate și analizate critic în egală măsură, sunt însoțite în continuare de avertismente privind limitele tehnologiei și pericolele dependenței de ea.

Rodgers a spus că, în cazul unor instrumente online anterioare, precum Wikipedia, „dacă erai interesat de ceva puteai reveni la sursa fundamentală și verifica… pentru a vedea dacă informația era de încredere”.

În schimb, astfel de informații pot lipsi din răspunsurile rapide generate de AI, a adăugat el, ceea ce înseamnă că „ajungi tot mai departe de informația verificabilă și ușor de raportat la realitate”.

Cu toate acestea, instrumentele de inteligență artificială generativă, care ne oferă informații fără să mai fie nevoie să le căutăm singuri, sunt tot mai răspândite.

Funcția AI Overviews a înlocuit deja fragmentele sau listele de linkuri din partea superioară a rezultatelor căutărilor Google, iar experimente similare apar și pe platforme sociale precum TikTok și X.

Radio România

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.

Articolul Observatorul Regal: AI nu trebuie să înlocuiască gândirea umană apare prima dată în Radio Romania Cluj.

Radio Romania Cluj

Message History

Delivery option(s)